Mică istorie a vaginului

Ne place să credem că trăim într-o epocă de iluminare și ne uităm înapoi înspre secolele trecute, când simpla menționare a cuvântului vagin cauza indignare maximă. Problema este că acest lucru nu este complet adevărat. Ai fi crezut vreodată că vaginul a fost considerat sacru timp de mii de ani, iar în secolului 19 masturbarea era prescrisă de către medici? Vino cu noi să explorăm istoria acestui organ minunat!

Prima reprezentare cunoscută a vaginului datează acum douăzeci și patru de mii de ani: Venus din Willendorf reflectă exact relația strămoșilor noștri cu organele genitale feminine. Dacă te uiți atent, vei observa că sculptorul a înfățișat chiar și labiile mici și labiile mari.

El nu a fost singur în fascinația lui: desenele rupestre, statuile de fertilitate și figurile sculptate dovedesc că strămoșii noștri considerau vaginul sacru. Tradiția a dăinuit timp de mii de ani: din Mesopotamia la Egiptul Antic fiecare cultură a avut o zeitate a sexului și a fertilității. În urmă cu cinci mii de ani, se cântau imnuri despre vagin zeiței Ianna și "poala ei de miere" era considerată sursa tuturor lucrurilor de pe Pământ.

Vaginul este pus la zid

În epoca dinaintea creștinismului, respectul pentru vagin a ajuns în Europa. În Irlanda, celții sculptau femei cu vaginuri imense în pereții caselor pentru a proteja locuitorii de spiritele rele. Ele sunt numite Sheela na gig și încă mai există 65 de case de pe insulă decorate cu ele.

Multora le place să creadă că inferioritatea femeii și a vaginului a început cu Biserica Catolică, dar acest lucru nu este în întregime adevărat. În realitate, femeile erau deja oprimate în cetățile grecești. Soțiile din Grecia Antică trebuiau să stea acasă și să aibă grijă de copii, și nimeni nu se aștepta ca ele să se bucure de sex – acesta era rezervat hetairelor.

Ca nuca în perete sau ca un penis în locul greșit

Istoricii încă nu au nici o idee de ce atitudinea față de femei și vagin s-a schimbat în antichitate. Este un fapt atestat că, în secolul al 4-lea î.Hr. Aristotel scria deja că femeile nu trebuie să simtă plăcerea sexuală ca să rămână însărcinate. Câteva secole mai târziu, medicul roman de renume, Galen a adăugat: "femeile au aceleași organe ca și bărbații, doar că în locul nepotrivit".

Apostolul Pavel, la rândul lui, a fost perceput ca unul dintre cei care au contribuit la desființarea vaginului. Cuvintele sale – „Este bine ca bărbatul să nu atingă femeia. […] Dar, daca nu se poate înfrâna, să se căsătoreasca; pentru ca este mai bine sa se căsătoreasca decât să ardă”. (Corinteni, 1.7) – au fost interpretate literal de părinții fondatori ai Bisericii Catolice care au trăit o viață strictă de neimaginat, și s-au întrecut reciproc în a portretiza corpul feminin în modul cel mai rușinos.

Totuși, el mai spune și următoarele, legate de sexul în căsătorie: “Soția nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci soția. Să nu va lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decât doar prin buna învoială, pentru un timp, ca sa va îndeletniciți cu postul si cu rugăciunea; apoi sa va împreunați iarăși, ca sa nu va ispitească Cel Rău, din pricina nestăpânirii voastre”.

Templu construit pe murdărie

Cel mai influent om din biserica catolică timpurie, Tertulian a mers chiar mai departe: el a comparat femeia cu porțile iadului, „Tu eşti poarta diavolului, tu ai rupt sigiliul pomului interzis, tu eşti prima care ai abandonat legea divină...” 
Nu avem multe înregistrări scrise cu ceea ce oamenii din Evul Mediu timpuriu gândeau despre vagin. Este sigur că țăranii aveau mai multă libertate sexuală decât nobilii, dar au existat și câteva ciudățenii. A fost o vreme în care medicii au început să creadă că este nevoie de plăcere feminină, pentru a concepe, și femeilor cu nervii slabi le-au fost prescrise orgasme - masajul clitorisului era făcut fie de către medic fie de către moașă.

Centura de castitate și tortura

Diferite metode de tortură ale vaginului, de asemenea, au fost inventate în Evul Mediu. Acesta a fost momentul în care a apărut centura de castitate, și para de fier introdusă în vaginul femeilor pentru a obține o mărturie. Vrăjitoarele erau de multe ori identificate după alunite si petele de pe vagin, iar femeile eretice erau pedepsite cu mutilarea vaginului.

În epoca Renașterii, anatomia a venit din nou în centrul atenției și la fel și clitorisul. Medicii de atunci adesea comparau corpul feminin cu o hartă unde vaginul era descris ca un "pit sulfuros". Expresii argou erau comune pentru organele genitale feminine, dintre care multe au fost introduse de către nimeni altul decât William Shakespeare.

Vaginul Victorian

Nimic nu a rănit vaginul mai mult ca epoca victoriană. Datorită revoluției industriale și educației pe scară largă, din ce în ce mai multe femei deveneau conștiente de situația lor, dar acest lucru nu era tolerat de societate. Represiunea sexuală a fost soluția perfectă.

Medicii, filozofii și chiar jurnaliștii declarau că "soțiile bune" nu au nici o dorință (sexuală), și că "femeile rele" vor fi determinate să păcătuiască de către apetitul lor sexual. Interesant, femeile nu trebuiau să trăiască fără orgasm, deoarece masajul clitoridian era încă larg răspândit și vibratorul a fost inventat tot în această perioadă - deși ca dispozitiv pentru vindecarea isteriei.

Masturbarea mortală

Este greu de imaginat, dar reguli chiar mai stricte au fost introduse la sfârșitul secolului al 19-lea. Femeile tinere nu aveau nici o idee despre propriul trup și acestea puteau fi surghiunite pe viață dacă erau prinse masturbându-se. Pentru a evita pedeapsa, au făcut totul să-și păstreze secretul.

Un chirurg parizian a descris un caz teribil atunci când o femeie în vârstă de 28 ani se masturba cu mânerul de pieptene, dar a fost întreruptă de cineva care a intrat în camera ei. Ea s-a ridicat brusc dar pieptenele i-a rămas în corp. S-a temut atât de tare din pricina rușinii că nu a mers la un medic și a murit opt ​​luni mai târziu.

Vaginul eliberat

A fost nevoie de trei lucruri pentru a elibera femeile: Sigmund Freud, care a scris că cunoașterea vaginului este cheia pentru o viață sexuală sănătoasă. Al doilea este rolul jucat de femei în timpul celor două războaie mondiale, care le-a dat locuri de muncă și dreptul de vot. Al treilea a fost mișcarea feministă din anii '60 și '70 organizată în Statele Unite ale Americii.

Din anii șaizeci încoace, femeile americane și-au format grupuri de auto-educare în mai multe orașe pentru a discuta despre rolul lor în societate. De asemenea, și-au dat seama cât de puțin știu despre trupurile lor, așa că au început să acționeze.

Unul dintre aceste grupuri a fost condus de Betty Dodson, care a devenit o activistă bine-cunoscută în țară. Ea a fost cea care a fotografiat vaginul mai multor femei curajoase și a prezentat imaginile la o conferință în 1973. S-a dovedit că multe participante au fost complet șocate pentru că era prima dată când vedeau vaginul unei alte femei, ca să nu mai vorbim de al lor.

Betty Dodson are acum 85 de ani, dar ea nu a renunțat să învețe femeile să-și iubească propriul vagin. La cursurile ei de masturbare, ea încearcă să convingă femeile să-și accepte propriul corp, deoarece aceasta este singura modalitate prin care vor fi în măsură să ajungă la orgasm și să se bucure de o viață sexuala sănătoasă.

Știai că vaginul unei femei produce, în mod normal, o scurgere care poate varia în cantitate și consistență? Dacă ai așa ceva, nu intra în panică. Ar trebui să suspectezi o infecție doar dacă culoarea, consistența și mirosul scurgerilor se schimbă sau dacă există mâncărime sau iritare. Crezi că știi totul despre infecțiile vaginale?

Pentru informații specifice citește și răspunsurile experților.

Conversații intime

Fără remedii ad-hoc în problemele vaginale!

M-am trezit în acea dimineață cu un sentiment bun până când m-am dus la toaletă și mi-am dat seama că secreţia mea era gălbuie și urât mirositoare. Minunat, am o infecție vaginală! Am scris prietenelor mele și, în câteva minute, sfaturile mi-au umplut căsuţa de inbox. De la introducerea unui usturoi legat de o bucată de ață dentară în vagin până la o cremă făcută în casă dintr-un amestec de iaurt natural și oțet cu care să mă clătesc în interiorul vaginului, se pare că toată lumea avea o rețetă miraculoasă de recomandat. Abia în momentul în care aveam usturoiul într-o mână și ața dentară în cealaltă, mi-am dat seama cât de proastă este ideea. Le-am aruncat în coșul de gunoi și mi-am promis că nu voi încerca niciodată să-mi îndes mâncare în interiorul vaginului.


La ce folosește să ai o relație bună cu vaginul tău

Nu știu voi cum ați fost crescute, dar la mine acasă nu se pronunța cuvântul „vagin”. Când eram mică, mama făcea referire la întreaga zonă în chestiune utilizând apelativul „bună”. Cel mai frecvent apelativul cu pricina se împerechea  cu „rușine”. „Ia mâna de la bună că e rușine”, „ai grijă cum stai, e rușine”, etc. Când am crescut, am început toți să evităm orice referire cu privire la subiect. Așa că eu am crescut cu noțiunea de rușine atașată serios și sănătos de orice referire la sex sau organe sexuale. În adolescență am bântuit prin sexualitate cu confuzie și vinovăție, că, deh, era de rușine.Mă feream să mă ating. Mă feream să mă uit. Mă feream să întreb. Mă feream să apelez la medic. Am aflat mai apoi de la prietene că, în mare majoritate, și ele au fost crescute la fel. Și că și ele aveau o relație discutabilă cu vaginul lor.


Ce ai în dormitor – un iubit rafinat sau un Tarzan derutat?

Una dintre cele mai întâlnite preconcepții despre sex este aceea că “sex face toată lumea”. Poate că nu ar fi o preconcepție dacă ar implica doar că îl facem și nu ar presupune că acțiunea în sine garantează satisfacția. Pentru că l-om face mulți, dar nu toți știm ce facem și nu toți facem o treabă de calitate (respectiv satisfăcătoare pentru ambele părți). De ce? Păi în primul rând pentru că nu vorbim despre asta. Ne sfiim să discutăm despre orice problemă legată de sex sau de organele sexuale. Prezervativele se cer pe șest și se ascund sub cumpărături. Automedicația te scutește să îți descrii problemele la farmacie. Și da, aici iar o să vă spun că foarte mulți dintre noi se tratează “după ureche”, pentru că asta scutește de rușinea pronunțării unor cuvinte precum secreție vaginală sau mâncărimi inghinale. Dacă poți să rezolvi treaba doar cu pronunțarea unui nume de medicament, ce contează că nu folosește la nimic. În fine, să revin la temă...


Gama Idelyn

Beliema de la Idelyn

Candidoză sau infecție bacteriană? Soluția complexă în tratamentul și prevenția infecțiilor vaginale.

VEZI PRODUSELE

Urinal de la Idelyn

Prima gamă complexă din România
în categoria produselor urologice.

VEZI PRODUSELE